Este o iubire bolnava, dar totusi ma tine in viata. Poate pare o replica drastica dar timp de 6 luni m-am schimbat foarte mult. Si simt ca el este un motiv in plus pentru care sa imi continui viata. Au fost momente dezastruoase pentru amandoi. Am realizat ca de multe ori a lasat de la el pentru a " ne merge bine" si asta imi da o siguranta .Pentru asta il iubesc si il respect. I-am darut totul si poate a fost greseala mea. De obicei cand fac dragoste cu un barbat o fac din tot sufletul si in patul meu nu intra oricine. Imi aleg cu grija persoanele alaturi de care vreau sa fiu. Am un caracter puternic si poate asta e un motiv pentru care am continuat aceasta relatie. Au fost multe lacrimi si multe regrete, dar nu voi regreta niciodata ca el a fost persoana langa care mi-am dorit sa ma trezesc dimineata si inca imi doresc. Aceste iubire a scos la suprafata tot ce era mai bun din mine. Timp de 4 zile cat am simtit ca nu mai pot face parte din viata lui, 4 zile pe care le-am urat enorm de mult pentru ca simteam nevoia sa imi fie alaturi , dar orgoliul a distrus multe. In momentul de fata exista o oarecare distanta intre noi . Las timpul sa decida ce se va intampla cu noi. Am vorbit cu el despre asta si i-am marturisit ca nu vreau sa ne despartim cu certuri , reprosuri care nu isi ai rostul . Vreau sa ne despartim pe care amiabila. Atunci cand simtit ca nu se mai poate sa punem punct.
Dar simt ca mai sunt multe de trait,multe de vazut, multe clipe de iubire. Relatia noastra a evoluat destul de mult. In timpul in care nu ne-am intalnit ma simteam pustiita , fara vreun rost, chiar daca pare dramatic. Dar de obicei cand iubesti exista intotdeauna niste riscuri . Eu am fost in stare sa mi le asum si sper sa nu regret. Poate voi regreta ca nu am zis anumite cuvinte. Ele s-au pierdut oricum . Acum ploua. Ea este consolarea mea in aceste momente. El de multe ori imi spunea ca eu gandesc prea mult, dar eu sunt genul de persoana care are totul pus la punct, detaliu cu detaliu. Poate voi renunta la acest prost obicei .
RSS Feed (xml)
12 comentarii:
indecisa, dar oricum alegerea pe care o vei face va fi cea mai buna in momentul de fata...
multumesc pentru incredere
Uneori tind sa cred ca suntem facuti sa suferim pentru a realiza ce inseamna fericirea adevarata. Cand se produce o ruptura intr-o relatie e ca si cum ai incerca sa peticesti o pereche de pantaloni si sa ii porti, un exemplu banal, dar am realizat pe pielea mea ca e aproape imposibil de reparat relatia ce s-a racit, deasemenea sanse infim de mari ca daca nu din prima probabil din a2-a si tot asa sa fie un lung lant de certuri...
dar oare exista fericirea adevarata? eu uneori am impresia ca este foar un mit. ei bine vom traii si vom vedea adevarul.
si legat de teoria ta cu perechea de pantaloni, ai perfecta dreptate
In orice forma de fericire se gaseste si suferinta... Ai grija sa alegi suferinta potrivita...
dar oare de ce nu putem sa eliminam suferinta?
Exista fericirea, suntem noi prea orbi, odata cu varsta vom vedea ca aceste suferinte sunt banale cu toate ca par grele in momentul de fata. Deobicei dragostea nu se cauta, ea vine singura, mereu invatam ceva nou despre ea.
Nu te mai gandi la ce urmeaza dupa ce ai decis, ci bucura-te de imprejurarile in care te afli. Daca e intradevar iubire reciproca va sti sa iti fie alaturi indiferent ca il vei alunga.
pacat ca nu de fiecare data iubim persoanele care ne iubesc pe noi. poate asta e greseala omeneasca. uneori ne atrage riscul . poate mai tarziu ne vom da seama de greselile facute.
iar gandesc prea mult..
NU te-am mai citit de ceva timp. insa observ ca ti-ai cizelat felul de-a scrie. imi place
multumesc. acum sunt intr-o pasa mai proasta in momentul asta. voi scrie zilele acestea despre noile intamplari din viata mea. momentan nu sunt in tara si prefer sa ma distantez putin de lumea asta egoista.
Trimiteți un comentariu