joi, 5 aprilie 2012

Iubire bolnava

Nu s-a intamplat nimic grav. Doar ca simt ca m-am schimbat. Dar nu. Un om trecut prin viata mi-a zis "nu oamenii se schimba, ci sentimentele".
Am inteles, iubesc prea mult. Dar din nou m-a corectat. "Nu exista iubesc mai mult sau mai putin. Pur si simplu iubesc." Singurul lucru de care sunt complet sigura in acest moment este ca il iubesc. Dar nu sunt eu asa. Imi e dor de mine. Poate prea dor. Nu este vorba ca nu am libertate , din contra sunt mai libera ca oricand , doar ca aceasta libertate pe care el mi-o ofera este insuportabila. Acest om are prea multa incredere in mine, nu vede ce se intampla in jurul lui. Barbatii cu care eram inainte erau gelosi pe atentia pe care o primeam , dar in acest caz lucrurile sunt diferite.
" De cand iubirea a devenit o povara?" il intreb pe acelasi om.
" De cand incepi sa o negi "

Simt ca fiecare clipa pe care nu o petrec alaturi de el este un iad. Timpul trece greu cand sunt departe de el si nu vreau ca eu sa devin dependenta sufleteste de el. El este genul de barbat pe care il parasesti doar daca nu ai de ales. Nu vreau sa ajung in situatia de a gresi involuntar si sa nu fiu iertata. Nu vreau sa pierd aceasta iubire. Imi e frica. Imi e frica de aceasta iubire bolnava, de dependenta aceasta care s-a infiripat intre noi.
Trebuie sa plec. Sa plec acum. Mai bine mai devreme decat prea tarziu. Trebuie sa ma detasez din punct de vedere sentimental de aceasta lume pentru un timp. Imi pare rau, chiar il iubesc dar trebuie sa plec acum din viata lui. Multe lacrimi vor curge ... nu vreau sa imi mai ascund lacrimile dupa ochelarii de firma sau sa dau fuguta la prietena cea mai buna sa plang in asternuturile ei. Voi plange in bratele lui pentru ca vreau sa fie sigur ca l-am iubit si ca il iubesc. Poate nu intelegeti de ce renunt la el. Voi pune capat relatiei tocmai pentru ca il iubesc si aceasta iubire mi-a luat puterea. Ca sa fiu puternica trebuie sa renunt, sa invat sa traiesc fara el.
 Vreau sa stie ca el este printul meu pe calul alb, dar sa stie si  ca eu nu sunt o printesa.

23 comentarii:

lottecaroline spunea...

Cu siguranţă dacă va şti că nu eşti prinţesa va veni în salvarea ta cândva. Unele lucruri se întâmplă cu un motiv.

a.Lina spunea...

Nu trebuie sa-ti fie frica.Lupta pina la capat.

Rosalia spunea...

sa lupt? nu stiu daca sunt in stare sa lupt pentru asta , pentru iubirea asta care ne leaga.
sunt complet derutata. nu stiu ce sa mai fac ..

Rosalia spunea...

da draga mea stiu ... dar simt ca devin dependenta de o iubire de care incep sa nu mai fiu asa sigura.
de el sunt sigura, dar de mine nu sunt sigura. imi e tare frica sa nu fiu ranita iar, sa plang .. nu vreau sa mai trec prin ce am trecut..

Ioana spunea...

schimbareaa e bine venita oricand.

Rosalia spunea...

da dar oare mie aceasta schimbare imi face bine ?

Mihaela spunea...

Hei capul sus! Ai trecut prin altele mai dure. Nu o sa te darame o iubire noua care ti-e atat de draga. Daca intradevar simti ca va potriviti lasa-te purtata de val. Daca reuseste sa te faca sa razi atunci nu ai de ce sa iti fie teama. Greseli vor fi poate minore caci e om, insa tu trebuie sa iti intaresti personalitatea si sa risti spre binele tau. Nu amana iubirea de teama ca nu le vei face fata greselilor lui. Daca printul vine dupa fata saraca inseamna ca a ales-o. Ia-te dupa ideea asta. Din miile de printese el a ales doar o simpla fata pe care doreste sa o pretuiasca in splendoarea ei. Daca o va rani va fi prostia lui, pierderea lui nu a ta. Asa ca mergi inainte si iubeste si fii iubita!

Lost Emotion spunea...

Uneori e bine sa lupti pentru ceea ce iubesti pana atunci cand stii ca ai facut si imposibilul.
Stii vb aia: "nu are rost sa pleci din iubire atata timp cat mai ai de iubit".
:)
P.s. chiar ma uitam ca nu ai mai scris de ceva vreme. bine ai revenit

Rosalia spunea...

multumesc :*
incerc sa lupt . intotdeauna incerc sa par cea mai puternica doar ca iubirea asta simt ca ma distruge in interiorul meu ..

Rosalia spunea...

iubita mea tocmai asta e problema, ca imi este atat de draga iubirea asta.. avem 2 caractere puternice si uneori ne batem cap in cap.. intotdeauna am iubit riscul doar ca e ceva ce ma opreste..
voi incerca sa merg inainte si iti multumesc ca esti alaturi de mine .

Izabelle spunea...

Asta simt si eu..am spus de atatea ori ca plec dar inca nu am facut-o, poate si suferita asta si relatia asta altfel ne va intari, pentru ca mereu am impresia ca dupa el..nu va mai fi nimeni...
Bafta, eu n-am reusit

Rosalia spunea...

ma opreste ceva ... poate aceste sentimente puternice.

Izabelle spunea...

Stii ce m-a uimit? Tocmai dorul acesta de noi ca persoana, de noi pana sa iubim, pentru ca nu sufeream atunci sau cel putin nu atat de rau.. Acum dupa ce am cunoscut aceste sentimente desi mi-e dor de mine incerc sa gasesc un oarecare echilibru intre iubire si cum suntem noi cu adevarat. Consider ca daca trecem peste asta, e putem numi cu adevarat persoane mature... :)

Rosalia spunea...

echilibrul e foarte greu de gasit , mai ales persoana pe care o iubesti " ti-a dat viata peste cap " si acum trebuie sa lupti pentru a fi tu din nou.

Pui.de.geniu spunea...

Atata timp cat dependenta de el nu este destructiva, parerea mea este ca ar fi o prostie sa te retragi. Dor de eul tau iti va fi in orice relatie cu sentimente de ambele parti asa ca..

Rosalia spunea...

pai asta nu inteleg multi. simt ca ma distrug eu pe interior cu aceasta dependenta. daca as avea de ales nu as renunta la el.

Pui.de.geniu spunea...

Cand iubesti, fara sa vrei devii dependent. Ar trebui sa te faca fericita reciproca ce exista din cate spui tu. Eu nu sunt dintre cei care nu inteleg, ci din pacate dintre cei care inteleg prea bine si vad ca e cam singura varianta ..

Rosalia spunea...

e atat de frumos sa vezi ca cineva te intelege.. desii mi-as dorii ca nimeni sa nu aiba indoielile pe care eu le am in astfel de momente.. probabil ca ar trebui sa ma faca fericita dar problema e ca nu ma face .. poate sunt eu prea dificila

Pui.de.geniu spunea...

Poate esti doar plina de viata..Persoanele exuberante ajung sa simta ce simti tu..ca stagneaza intr-un fel, ca nu mai sunt ele, chiar daca din toate punctele de vedere practic relatia merge bine..Inteleg pentru ca asta am simtit si eu:) si stiu ca nu e usor, dar cred ca tot de noi tine sa ne gasim echilibrul..ca anii trec si..:) trebuie sa fim constiente ca "noi" nu vom putea fi asa cum simtim nevoia decat cu "noi" asa ca..ar fi pacat sa dam cu piciorul din inconstienta.

Rosalia spunea...

trebuie sa ma gandesc la mai multe lucururi.. trebuie sa incerc sa le pun cap la cap.. poate chiar ai dreptate.. poate relatia mea merge bine, dar eu nu imi dau seama de asta.

Pui.de.geniu spunea...

Ai grija de tine suflete! :*

Rosalia spunea...

te pup :*

Ioanide spunea...

Gandind la dragoste pot sa iti dau un sfat: Da frau liber sentimentelor, eu mereu am fost rezervat si nu ma simt un tip fericit in aceasta privinta.

Trimiteți un comentariu

 

Designed By Blogs Gone Wild!