luni, 24 septembrie 2012

Vreau ..

Sunt trista.. Sunt suparata, dezamagita.. Sunt doar eu cu mine ..
Vad lumea din jurul meu plina de energie, de fericire. Iar eu ? 
Eu sunt singura. Imi e dor si doare .
Vreau o siguranta. Vreau sarutul din zori, vreau cafeua cu lapte fara zahar, vreau dusul fierbinte , vreau noptile de pasiune in lenjerie de matase, vreau zambetul lui perfect, vreau tot ce are legatura cu el..
Cum ar fi daca am fi singuri intr-un univers paralel ? 
Dar singuri.. Fara intrigi, minciuni . Fara usi trantite, sticle de alcool golite, fara tutun pana la refuz, fara lacrimi si cuvinte dureroase spune la nervi.. 
Vreau sa fie acasa cand vin.. Vreau sa fie in tricoul lui alb care il face atat de sexi. Vreau sa ma ia in brate si sa ma ocroteasca .. Am nevoie de afectiune .. Il astept zi de zi , zi de zi , zi de zi .. Oare tu simti ce simt eu ? 
Cel mai mult doare ca nu am certitudinea de care am nevoie sa te caut .. Si cel mai mult ma tem de un refuz.. 


De multe ori am incercat sa nu cred in destin. Nu vedeam o relevanta.. 
Dar cred ca destinul se incapataneaza sa ne aduca de multe ori impreuna ..


Ieri a fost ziua lui.. A vorbit cu un prieten bun si a intrebat daca eu vin. S-a suparat cand a aflat ca urma sa nu vin ..a baut .. a exagerat .
Nu aveam asigurare la masina, prietenii mei erau deja acolo iar distanta dintre noi era de 100 de km .. 
Am facut tot ce imi statea in putinta sa ajung .. Daca eram acolo poate puteam sa schimbam ceva..Am plans singura in asternuturile mele.. Eu si cu visele mele..  De data asta destinul nu a fost de partea noastra .. Dar poate asa a fost mai bine, desi ma indoiesc. As fi preferat sa fiu acolo , sa stiu ce ar fi putut urma, decat sa fiu aici  singura , cu mii de intrebari , dar cu nici un raspuns ..
Inca sunt prezenta in inima lui .. stiu asta. Defapt simt asta. 
El nu stie ca inca tin la el .. Crede ca totul e la fel .. Iubirea e aici . Inca imi amintesc cum uitam de noi ..

Din ce in ce simt ca nu mai rezist .. Iubirea asta ma seaca de puteri .. 
Inca il aud . Inca il simt. 


[ Ultimele mele postari au facut referire la domnul meu , nu la Tip. Pe fiecare l-am iubit. Si inca ii iubesc. Dar cu tip totul e lamurit. Suntem ok . Durerea mai mare este din partea domnului meu . Cum am mai mentionat in multe postari , el este barbatul ideal pentru mine .. Pe el il iubesc si indiferent de viitor, destin , circumstante , el este alesul inimii mele. Dar probabil ca nu este barbatul cu care imi voi petrece restul vietii. Din pacate.] 

" Unde se duc amintirile atunci când le uităm? "

6 comentarii:

Unknown spunea...

Oamenii sunt prea ocupati pentru a se sincroniza. E trist.

Amintirile cand le uitam, se aseaza intr-un sertaras in mintea noastra si asteapta sa fie trezite intr-o zi ori niciodata !

Anemona spunea...

Asta..asta e iubire.
Postarea ta m-a intristat si m-a emotionat pana la lacrimi. Si credem ca ce traiesc eu este un infern..

Rosalia spunea...

Ioanide* eu nu am cheie la sertarul din mintea mea si de la un timp toate amintirile mele sunt vraiste in capul meu .. si asta ma deruteaza.

Anemona* chiar e iubire ?
Multumesc pentru cuvintele tale.. toti trecem prin astfel de momente. nici viata mea nu e perfecta. si crede-ma ca eu eram convinsa ca era perfecta.

Mihaela spunea...

Cine stie ce iti rezerva viitorul. Incearca sa te inviorezi.

Chloe spunea...

Vreau o siguranta. Vreau sarutul din zori, vreau cafeua cu lapte fara zahar, vreau dusul fierbinte , vreau noptile de pasiune in lenjerie de matase, vreau zambetul lui perfect, vreau tot ce are legatura cu el..
ce-mi place pasajul ăsta..

Rosalia spunea...

Chloe * ma bucur. asta simteam in momentul respectiv

Trimiteți un comentariu

 

Designed By Blogs Gone Wild!